Home sweet home

Mi-a placut de mica sa merg cu trenul. Puteam visa in voie. Zgomotul, hataitul trenului si peisajele in continua miscare ma aduceau intr-o stare de transa, ma rupeau de lumea reala. Asa s-a intamplat si acum. Visam cu ochii deschisi iar mintea mea tesea planuri precum un paianjen isi tese panzele. Panzele mele erau intinse imaginar iar prada nu era alta decat Lenny. M-am trezit zambind. Eram plina de speranta…

Gara din micul meu orasel era la fel de gri si darapanata ca intotdeuna. Dar eu am fost atat de fericita sa o vad. Imi era atat de familara toata atmosfera de acolo. Deja ma simteam acasa. Parca si aerul de aici are un miros special de ‘home sweet home’.

Mama m-a asteptat cu o multime de bunataturi si o multime de cadouri. Ma simteam de parca ar fi fost ziua mea. Era atat de fericita ca am venit acasa…Tata era si el fericit. Incearca sa nu deschida niciun subiect care ne-ar fi lansat intr-o posibila discutie contradictorie (care sigur s-ar fi terminat cu un scandal). Apoi bunica…bunica mea  dulce, mereu cu un zambet pe chipul ei senin, ca de ingeras. Cand era ea tanara erau la  moda buzele micute si rodunde…de unde si obiceiul ei de a-si tine mereu buzele tuguiate ca si cum ar fi fost mereu pregatita sa trimita bezele. Bunica, care de cum ma vedea incepe cu :

“-Hiiii! Ce slaba esti copila mea…”

Si asa o tinea pana plecam. Imi facea mereu clatite, stia ca de clatite nu ma satur niciodata.

M-a sunat Andrei si am stat de vorba cu el cateva ore bune. As fi stat de vorba cu el pana a doua zi dar privirile parintilor mei  ma rugau sa stau si cu ei un pic. Am terminat convorbirea si restul serii am petrecut-o cu ai mei. Am stat de vorba cu ei, pana ne-a luat somnul.

A doua zi, cand m-am trezit, m-am simtit de parca niciodata n-ar fi plecat de acasa. O intelegeam acum atat de bine pe Scarlett O’Hara…cu obsesia ei pentru Tara.

M-a sunat din nou Andrei, mi-am baut cafeaua de dimineata vorbind cu el la telefon vreo ora-doua. Imi placea atat de mult sa vorbesc cu el ca as fi facut-o non stop. I-am spus despre planul meu, de-al intalni pe Lenny. Apoi am plecat sa-mi intalnesc amicii, am iesit prin oras cu ei si desigur am dat peste Lenny. Ne-am inteles sa ne intalnim a doua zi la o cafea, sa putem discuta in liniste, doar noi doi.

~ prin adevar100la100 pe 9 aprilie 2010.